Situația economică din Europa îi sperie pe alegători, în timp ce alegerile europarlamentare se apropie
0Europenii sunt tot mai nemulțumiți de scăderea nivelului lor de trai și acest factor se preconizează că va determina o scădere a sprijinului pentru partidele majoritare în cadrul votului din 6-9 iunie pentru alegerea celor 720 de membri ai Adunării UE, care contribuie la stabilirea politicilor comerciale, ecologice și de altă natură în cadrul blocului celor 27 de națiuni, transmite Reuters.
De la ultimele alegeri din 2019, economia europeană s-a confruntat cu COVID-19 închideri și cu criza costului vieții, care a fost declanșată de o creștere globală a inflației și înrăutățită de creșterile prețurilor la energie provocate de războiul din Ucraina, transmite Reuters.
Sprijinul masiv acordat de stat gospodăriilor și întreprinderilor a ajutat-o să evite o recesiune profundă, dar - la fel ca în Statele Unite, unde datele economice robuste nu ajută oferta președintelui Joe Biden pentru un nou mandat - actualii președinți europeni nu vor primi prea multe mulțumiri pentru aceasta.
„Este extraordinar modul în care Europa a reușit să reziste în fața acestor șocuri uriașe. Dar această poveste de reziliență nu este ceva care să te facă super-optimist ... Există un sentiment de declin relativ”, a declarat Jeromin Zettelmeyer, director al institutului economic Bruegel din Bruxelles.
Riscul de sărăcie crește
În prezent, partidele majoritare, care dețin influența atât în Parlamentul European, cât și în majoritatea guvernelor naționale, împărtășesc, în general, viziunea unei economii deschise la schimburile comerciale cu restul lumii, în timp ce avansează cu o tranziție ecologică net-zero.
Dar acest consens este în pericol, deoarece tot mai mulți europeni ajung la concluzia că status quo-ul economic nu funcționează pentru ei.
Anul trecut, producția europeană a reușit să înregistreze o creștere modestă de 0,5%, iar rata șomajului a rămas la un nivel minim istoric de 6,5%. Dar dacă se sapă mai adânc, datele arată cum milioane de europeni - inclusiv cei care au un loc de muncă - se luptă cu finanțe sărăcite.
În timp ce inflația a crescut vertiginos până în 2022 pentru a atinge aproape 11%, salariile nu au reușit să țină pasul. Ca urmare, gospodăria europeană mediană și-a văzut venitul disponibil diminuat cu 2% pe parcursul anului, iar grupurile cu venituri mici au fost afectate mai puternic, arată datele UE.
Astfel, ponderea persoanelor clasificate de UE ca fiind "expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială" a rămas la 21,6%, o creștere de 0,5% față de 2019, echivalentul a 2,9 milioane de persoane - prima creștere în această categorie după un deceniu de scăderi de la an la an.
Potrivit unui studiu anual realizat de asigurătorul german R+V, primele trei preocupări ale germanilor sunt acum legate de chestiuni financiare: cheltuieli de trai mai mari, locuințe inaccesibile și temeri legate de reduceri ale prestațiilor sociale, pe măsură ce guvernul restrânge cheltuielile.
"Acum sunt pur și simplu îngrijorați dacă se mai pot descurca cu banii pe care îi au", a declarat Isabelle Borucki, profesor de politică la Philipps-Universitaet Marburg din Germania.
Variații ale acestei situații sunt observate în întreaga Europă: în Spania, faptul că mulți proprietari de locuințe au credite ipotecare cu rată variabilă i-a expus la rate mai mari ale dobânzii. În Polonia, Biroul de Informații de Credit (BIK) a declarat că o "stare de incertitudine și tensiune" îi face pe polonezi să renunțe la consum și să economisească.
Pe un continent care se află încă în fruntea clasamentelor mondiale privind calitatea vieții, trei sferturi dintre europeni cred că nivelul lor de trai se va înrăutăți și peste o treime dintre ei spun că au probleme în a-și plăti facturile, conform sondajului periodic "Eurobarometru" realizat de UE.
În special, protestele recente ale agricultorilor europeni împotriva normelor ecologice ale UE și a liberului schimb au avut ecou în rândul unor alegători. În timp ce sondajele arată că majoritatea europenilor sprijină acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, mulți dintre ei sunt, de asemenea, îngrijorați de costul acestor acțiuni.
Conducătorii nu mai dau dovadă de credibilitate
Modul în care acest lucru va remodela ansamblul celor 27 de țări ale UE va depinde în cele din urmă de alți factori, inclusiv de politica locală și de alianțele care se vor forma în urma votului.
Potrivit sondajului Ipsos, partidele tradiționale de dreapta și de stânga ar fi pe primul loc în 16 țări. Cu toate acestea, sondajul prevede, de asemenea, că grupurile radicale de dreapta vor câștiga și vor controla o cincime din locurile din Parlamentul European, iar nemulțumirea economică este un factor care a contribuit la aceste câștiguri.
"Nu explică ascensiunea populismului de dreapta, este doar un factor care îi ajută și mai mult", a declarat directorul de cont al Ipsos, Mathieu Gallard, sugerând că majorarea costului vieții a galvanizat alegătorii care susțineau deja agenda nativistă și identitară a extremei drepte.
Acesta este cazul Franței, unde sondajele arată că Rassemblement national (RN) al lui Le Pen învinge partidul Renaissance al lui Macron cu peste 14 puncte, venind de la egalitate în 2019.
În alte părți, lipsa de experiență a extremei-drepte în conducerea economiilor este văzută ca o limitare a credibilității lor și, prin urmare, a atractivității lor - de exemplu, în Germania, unde conservatorii locali sunt încrezători că vor reuși să elimine Alternativa pentru Germania (AfD).
O mare parte din atenție se va concentra asupra Frații din Italia ai Giorgiei Meloni, care, de când a obținut puterea națională în 2022, a masat sentimentul de bunăstare economică a italienilor cu ajutoare de stat, inclusiv subvenții pentru îmbunătățirea locuințelor și subvenții pentru încălzire.
Se pare că a câștigat în urma votului pentru UE, deoarece mulți italieni nu văd cu ochi buni faptul că toate noile împrumuturi - cele mai mari din UE - nu fac decât să se adauge la muntele de datorii al Italiei.
Giorgio De Rita, de la organismul italian de cercetare socio-economică Censis, a avertizat că o "revenire la realitate" în ceea ce privește finanțele statului ar putea fi bruscă, dar a recunoscut: "În acest moment, ceea ce Giorgia Meloni le spune alegătorilor este în ton cu starea lor emoțională".
Se încarcă comentariile...
